Cum se face răritul fructelor

0

O lucrare pe care o fac cei care-şi iubesc cu adevărat pomii din livadă. Răsplata? Pomi sănătoşi, producţii anuale echilibrate, fructe mai mari, mai frumoase şi mai rezistente la păstrare.

De ce se face

  1. Răritul fructelor se face în anii în care pomii au legat o cantitate prea mare de fructe.
  2. De obicei, este necesară mai ales la măr, păr, piersic şi cais.
  3. Supraîncărcarea cu rod conduce la grave dezechilibre fiziologice, fapt care vulnerabilizează pomul faţă de boli şi dăunători.
  4. Un pom supraîncărcat de rod poate suferi rupturi ale ramurilor, o situaţie deosebit de gravă.
  5. De regulă, după anii cu supraîncărcare urmează măcar un an cu rod foarte puţin, instalându-se alternanţa de rodire.
  6. Fructele obţinute în anii cu exces de rodire sunt de calitate mai slabă (de regulă mai mici) şi cu durată de păstrare mai redusă (cazul merelor şi perelor).
  7. Datorită efortului de a susţine o cantitate prea mare de fructe, pomii nu reuşesc să se pregătească corespunzător pentru iarnă, fiind deosebit de vulnerabili la ger. Din acest motiv (în special piersicul şi caisul) se usucă de regulă după ani cu rod exagerat de bogat.

Când se face

  1. Normarea rodului se poate face încă din faza de boboci florali sau flori. (Pentru a ajunge la această performanţă, trebuie să vedeţi pe cineva făcând această lucrare ori să răriţi fructele deja legate câţiva ani.)
  2. Ideal, este ca fructele să fie rărite până să atingă dimensiunea unei alune, pentru a nu influenţa negativ diferenţierea mugurilor de rod pentru anul viitor.
  3. Dacă rărirea la măr şi la păr se face după ce fructele depăşesc diametrul de 3-4 cm, recolta va fi de calitate mai bună, însă deja va fi afectată diferenţierea mugurilor de rod pentru anul viitor.
  4. La piersic rărirea se face la începutul întăririi sâmburelui.

Cum se face răritul

  1. Pentru a se dezvolta corespunzător, unui fruct trebuie să-i revină 40-70 frunze.
  2. Prin rărire se înlătură fructele mici, necrozate, gemene.
  3. Se păstrează cele mai mari şi mai bine poziţionate (de regulă cele din centrul rozetei).
  4. În funcţie de mărimea fructelor la maturitate, trebuie prevăzută o distanţă între acestea de 12-20 cm.
  5. În situaţiile în care rodul este mai sărac pe o parte a pomului, se poate permite o densitate mai mare în partea opusă, prevăzând o distanţă de 5-10 cm între fructe.
  6. Pe o ramură fructiferă mixtă de piersic trebuie să rămână 4-6 fructe.
  7. Rărirea se face cu atenţie, fructele nedorite fiind îndepărtate prin secţionarea codiţei cu unghia degetului mare sau cu un foarfece de dimensiuni mici.

Sursa: paradisverde.ro

Ce părere ai?
Share.

Comments are closed.

Powered by themekiller.com